Sport cu caii în România

Anduranță, working equitation și cum funcționează concursurile la noi. Explicăm pe înțelesul tuturor, nu doar al specialiștilor.

Anduranța ecvestră

Anduranța (endurance) este poate cea mai frumoasă și mai solicitantă disciplină ecvestră. Imaginează-ți o cursă pe distanțe lungi – 40, 60, 80, chiar până la 160 de kilometri – prin păduri, pe dealuri, pe drumuri de țară. Calul și călărețul sunt parteneri: trebuie să-și gestioneze împreună efortul, să se hidrateze, să se odihnească la momentul potrivit.

Spre deosebire de alte sporturi ecvestre, aici nu câștigă neapărat cel mai rapid cal. Câștigă cel care trece toate controalele veterinare, care își revine bine după efort și care termină cursa într-o stare fizică bună. Bunăstarea calului este pe primul loc – iar asta se vede în fiecare detaliu al regulamentului.

Sursă: Regulamentul de Anduranță al Federației Ecvestre Române (FER), în vigoare de la 1 ianuarie 2025, în concordanță cu regulamentele FEI (Federația Ecvestră Internațională).

Cum se desfășoară un concurs de anduranță?

Traseul este împărțit în bucle – segmente de drum pe care calul și călărețul le parcurg între două controale veterinare. La sfârșitul fiecărei bucle, calul este examinat de un medic veterinar. Abia după ce primește acceptul medicului, cuplul poate pleca mai departe.

O fază înseamnă timpul petrecut pe buclă plus timpul de revenire de la sosire până la intrarea în controlul veterinar (Vet Gate). Acolo se măsoară pulsul, se verifică mersurile, starea generală. Dacă totul e în regulă, urmează o pauză obligatorie numită Hold – perioadă de odihnă în care calul este răcit, hidratat și hrănit.

Categoriile de concurs în România

În România, concursurile de anduranță se împart în două mari categorii: CEN (Competiții Naționale, organizate sub egida FER) și CEI (Competiții Internaționale, sub egida FEI). Fiecare categorie are mai multe niveluri, în funcție de distanță și viteză.

Probe cu viteză impusă (CEN)

La aceste probe, viteza este limitată – nu poți merge oricât de repede. Viteza maximă se calculează pe fiecare buclă în parte, nu ca medie. Viteza minimă se calculează ca medie a tuturor buclelor. De exemplu, la 80 km poți face o buclă cu 8 km/h, atâta timp cât media generală rămâne peste 10 km/h și nu depășești 16 km/h pe nicio buclă.

Probă Distanță Viteză minimă Viteză maximă Bucle Hold (odihnă)
Ponei 10 km 10 km 4 km/h 10 km/h 2 × 5 km 30 min
Amatori 20 km 20 km 10 km/h 12 km/h 1 buclă — (doar In Time final)
Novici 40 km 40 km 10 km/h 12 km/h 2 × 20 km 30 min
CEN 60 km 60 km 10 km/h 14 km/h 2 × 30 km 40 min
CEN 80 km 80 km 10 km/h 16 km/h 2 × 30 km + 1 × 20 km 40 min + 50 min (reinspecție)

Notă: La CEN 60 km și 80 km, pulsul maxim admis în Vet Gate este de 64 bătăi pe minut. Timpul de prezentare după fiecare buclă este de maximum 15 minute, iar la final de 20 de minute.

Probe cu viteză liberă (Open / CEN fără limitare)

La aceste probe nu există limită superioară de viteză. Se organizează separat, cu ora de start diferită. Câștigă cel care trece primul linia de sosire (cu nasul calului), după ce trece și de toate controalele veterinare.

Probă Distanță Observații
Open 40–79 km Fără restricții de viteză
CEN 1* 100–119 km Într-o singură zi
CEN 2* 120–139 km Într-o zi sau 70–89 km în 2 zile
CEN 3* 140–160 km Într-o zi, sau 90–100 km în 2 zile, sau 70–80 km în 3 zile

Cum funcționează controalele veterinare?

Controalele veterinare sunt inima anduranței. Fără ele, cursa nu poate continua. Iată cum decurge un control pas cu pas:

  1. Sosirea pe buclă. Călărețul trece linia de sosire, iar timpul este înregistrat.
  2. Zona de răcire. Calul este plimbat la pas, stropit cu apă, ajutat să-și revină după efort. Are la dispoziție 15 minute (20 la final) să se prezinte în Vet Gate.
  3. Măsurarea pulsului. Medicul veterinar ascultă pulsul cu stetoscopul. Dacă pulsul este de 64 bpm sau mai puțin, calul trece mai departe. Dacă e peste, mai are o șansă – se poate retrage și reveni pentru o a doua măsurare, tot în limita celor 15 minute.
  4. Linia de trap. Calul este condus la trap pe o linie dreaptă de 40 de metri (dus și întors). Medicul verifică regularitatea mersurilor, eventuale șchiopături.
  5. Al doilea puls. Imediat după trap, pulsul se măsoară din nou, obligatoriu cu stetoscopul, timp de un minut întreg.
  6. Hold (odihnă obligatorie). Dacă totul e în regulă, cuplul intră în pauza obligatorie. După ce aceasta se încheie, poate pleca pe următoarea buclă.

La Inspecția Finală (după ultima buclă), calul are o singură șansă pentru puls. Dacă nu îl scoate, este eliminat. Trapul final este evaluat de întreaga comisie veterinară, care votează secret dacă respectivul cal este „fit to continue" (apt să continue).

Ce înseamnă „puls de recuperare"?

Este frecvența cardiacă a calului la câteva minute după efort. Un cal bine antrenat își revine rapid – pulsul scade sub 64 bpm în câteva minute. Dacă pulsul rămâne ridicat, înseamnă că efortul a fost prea mare sau calul nu este suficient de pregătit. De aceea, măsurarea pulsului este cel mai important indicator al stării de sănătate a calului în timpul cursei.

Penalizări și descalificări

Regulamentul este strict, dar strict pentru binele calului. Iată principalele situații în care un cuplu poate fi penalizat sau descalificat:

Odihna obligatorie între concursuri

Caii au nevoie de odihnă după efort. Regulamentul prevede perioade minime obligatorii între două raiduri:

Distanța efectuată Zile de odihnă
20 km (Amatori)5 zile
40–86 km (Novici / CEN)12 zile
86–126 km19 zile
126–146 km26 zile
Peste 146 km33 zile

Există și perioade suplimentare de odihnă: dacă un cal depășește 20 km/h viteză medie, primește 7 zile în plus. Dacă este eliminat metabolic de două ori într-un an, primește 14 zile suplimentare. După a treia eliminare metabolică, 60 de zile. Pentru șchiopătură repetată, chiar 180 de zile.

Categorii de vârstă pentru călăreți

Copiii (sub 14 ani) trebuie să fie însoțiți pe tot traseul de un adult (minim 18 ani, cu calificare la nivel superior). Separarea copilului de adult la mai mult de 20 de secunde la punctele de control duce la descalificare.

Echipament obligatoriu

Terminologie utilă

Din regulament, cu drag

„Acest Regulament nu trebuie privit ca un instrument de opresiune, ci ca pe un document menit să îi ajute pe toți participanții să progreseze și să își îmbunătățească metodele de pregătire și antrenament."

— Regulamentul de Anduranță FER, 2025

Working Equitation

Working Equitation (WE) este o disciplină care își are rădăcinile în munca de zi cu zi de la ferme și ranch-uri. În Spania, Portugalia, Italia sau Franța, călăreții lucrau cu vitele, strângeau turmele, treceau prin porți, traversau poduri – toate de pe cal. Working Equitation transformă aceste activități practice într-un sport frumos și provocator.

Scopul este să demonstrezi cât de bine lucrezi împreună cu calul tău în situații variate. Nu contează doar eleganța, ci și eficiența, calmul și încrederea reciprocă.

Sursă: Regulamentul de Working Equitation al Federației Ecvestre Române, în concordanță cu regulamentele WAEW (World Association of Working Equitation).

Cele patru probe ale Working Equitation

1. Dresaj (Equestrian Working Dressage)

O repriză de dresaj clasic, cu figuri și mișcări prestabilite. Se evaluează corectitudinea, eleganța, parteneriatul dintre cal și călăreț. Fiecare mișcare primește o notă de la 0 la 10. Este proba care arată cât de bine este școlit calul și cât de precis poate executa cerințele.

2. Obstacole (Ease of Handling)

Un parcurs cu obstacole specifice, care imită situații din munca de la fermă: deschiderea și închiderea unei porți (de pe cal), traversarea unui pod, slalom între jaloane, oprirea și reculul (mersul înapoi), trecerea peste garduri joase, ridicarea unui obiect de pe sol. Se punctează precizia, calmul și modul în care calul răspunde la comenzi. Fiecare obstacol primește notă 0–10, plus penalizări pentru greșeli (dărâmarea unui jalon, refuzul obstacolului etc.).

3. Probă de viteză (Speed Trial)

Același parcurs de obstacole, dar cronometrat. Cea mai rapidă execuție, fără greșeli, câștigă. Se adaugă penalizări de timp pentru greșeli (de exemplu, +5 secunde pentru un jalon dărâmat). Este spectaculoasă și solicitantă – calul și călărețul trebuie să fie rapizi, dar și precisi.

4. Probă completă (Complete Trial)

Combină dresajul cu obstacolele și viteza. Rezultatul final este suma notelor din toate probele. Testează versatilitatea completă a calului și a călărețului – de la eleganța dresajului până la viteza și agilitatea din proba de obstacole.

Sistemul de punctaj

Probă Punctaj Observații
Dresaj Notă 0–10 per mișcare Se notează fiecare figură în parte
Obstacole (Ease of Handling) Notă 0–10 per obstacol + penalizări Penalizări pentru dărâmări, refuzuri, depășirea timpului
Probă de viteză Timp + penalizări (secunde adăugate) Câștigă cel mai rapid timp curat
Probă completă Suma notelor din toate probele Se iau în calcul toate cele trei probe

Echipament obligatoriu

Manevre și obstacole specifice

De ce ne place Working Equitation

Pentru că este o disciplină care pune accent pe parteneriat, nu doar pe execuție tehnică. Calul tău trebuie să aibă încredere în tine ca să treacă un pod sau să deschidă o poartă. Și tu trebuie să ai încredere în el. Este exact genul de relație pe care încercăm să o construim la Nuci 125.

Concursurile în România

În România, concursurile de anduranță și working equitation sunt organizate sub egida Federației Ecvestre Române (FER), care aplică regulamentele FEI și WAEW adaptate la nivel național.

Pentru anduranță, Comisia Națională de Anduranță a FER stabilește calendarul competițional, tipurile de probe și sistemul de calificare. Există un sistem progresiv: un cal începe cu Novici 40 km, apoi trece la CEN 60 km, apoi la CEN 80 km, și așa mai departe până la nivelurile internaționale CEI 1*, 2*, 3*.

Calificările sunt valabile 24 de luni pentru nivel național și 36 de luni pentru CEN-urile fără limitare de viteză. Dacă un cal nu mai concurează în această perioadă, trebuie să reia calificarea de la nivelul imediat inferior.

Pentru working equitation, competițiile sunt încă la început în România, dar există deja cluburi care organizează concursuri și există interes din partea călăreților. Noi ne antrenăm cu Jesse și sperăm să participăm la cât mai multe concursuri.

Dificultăți întâmpinate

Obținerea identității sportive pentru cluburi și asociații mici este un proces birocratic greoi. ANS (Agenția Națională pentru Sport) nu ne-a acordat încă identitate sportivă, ceea ce îngreunează participarea la concursuri oficiale. Relațiile dintre sportivi, cluburi și FER sunt uneori tensionate, iar birocrația poate descuraja inițiativele mici. Noi încă sperăm să găsim o cale de a participa oficial la cât mai multe concursuri.

Link-uri oficiale